Tendonul lui Achile este cel mai mare tendon al corpului uman. Ruptura lui se produce relativ frecvent, prin creșterea activităților sportive sau ca urmare a unei contracții violente. Rupturile apar la joncțiunea sa cu mușchiul sau la inserția pe calcaneu.
În unele cazuri, ruptura poate fi precedată de o perioadă de tendinită, ceea ce slăbește tendonul. Ruptura poate fi parțială dar în majoritatea cazurilor este totală. Capătul proximal al tendonului rupt se retractă și astfel, pe o distanță de 2-6 cm, se formează un gol ocupat de un hematom, care organizându-se conjunctiv, se transformă într-un țesut cicatriceal tanar voluminos care reconstituie tendonul, alungindu-l.
Manifestări:
– Imposibilitatea flexiei plantare contra unei rezistențe( ridicarea pe vârfuri);
– Palparea unei depresiuni,care uneori se și vede reprezentând locul îîntreruperii;
– Durerea, echimoza, un edem moderat, retracția musculaturii moletului.
Tratament:
După degipsare se începe recuperarea imediată, la acest nivel producându-se insuficiența musculară, durere articulară, edem și tulburări trofice. Recuperarea kinetică reprezintă o parte importantă a tratamentului acestei afecțiuni prin exerciții pasive și active pentru remobilizarea articulației gleznei și nu numai, a întregului membru afectat dar și a celui sănătos. Tratamentul kinetic are ca scop restabilirea lungimii și tensiunii dintre mușchi și tendon, obținându-se astfel a funcționalitate optimă.
De asemenea, profilaxia rupturii de tendon achilian se poate aplica și la cei la care în antecedente au mai existat astfel de probleme prin exerciții de încălzire înaintea oricărei acțiuni sportive timp de 10 minute, mersul pe bicicletă, întinderea gambelor care vor pregăti tendonul și mușchii zonei. De asemenea, încălțămintea pe care o purtăm trebuie să fie adecvată activității sportive pe care o practicăm în acel moment. Este de subliniat faptul că ori de câte ori apar semnele acestui traumatism, consultul kinetoterapeutului este obligatoriu!